Dup? sfar?itul Primului R?zboi, care ?nsemna o nou? ?nfrangere pentru ea, Genea oft? adanc, iar al ei oftat greu se auzi ca un ecou vuind prin imensul ei Palat de Piatr?, c?ci ea ?n?elese c?, atunci cand renun?ase la al ei trup ?i-i d?duse ?ansa lui Eris de a se na?te, ea pierduse orice drept de a mai spera la un viitor ?n afara acelui Palat. Iar asta se datora faptului c? viu r?mase doar al ei spirit, care era sortit s? cutreiere ?n lung ?i-n lat limitatul spa?iu al Palatului, ?n timp ce din trupul ei de odinioar? nu r?mase decat o figur? transparent? ?i complet lipsit? de via??.
?A fost gre?eala mea c? m-am ?ncrezut prea mult ?n mine,” rosti Genea abia auzit ?i, ghemuindu-se lang? pragul u?ii, pe care nu avea dreptul s?-l p??easc?, ea oft? din nou ?i cr?p? u?or u?a Palatului ?i privi ?n dep?rtare la Gr?dina de copaci adormi?i, care p?reau atat de frumo?i ?n sclipirea u?oar? a ?ntunericului. Dar Genea ?tia c? cat de curand ei vor fi readu?i la via?? de Puterea lui Haos, ajutat de Titani, de Alabar ?i de Bayer.
Deodat? ?ns? tres?ri, sim?ind o ciudat? pulsa?ie ?n aer. Dar nu era nicidecum via?a care se ?ntorcea la ea, ci un sentiment de team?, pe care-l tr?ise cu mult timp ?nainte, atunci cand decise s?-l adoarm? pe Yggdrasil ?i disip? Copacul Vie?ii ?n neanturi, declarandu-se st?pan? a Universului.
?Nu poate fi,” rosti ?nsp?imantat? Genea. ?Acea stea a disp?rut undeva dup? a noastr? lupt?. Cu toate acestea ?i simt acum din nou prezen?a. Oare…,” ?i Genea ?nchise ochii ?i gandul ei ?i p?r?si trupul transparent, colind? timp ?i spa?iu pan? ajunse ?n fa?a Aeon-ului. ?i, nu departe de acea stea de lumin?, al ei gand v?zu ?nfrico??toarea Gaur? Neagr?, numit? Mā?s?ar Kēlaksi.
Apoi un suspin greoi ie?i din gatlejul Geneei cand gandul ei reveni la ea ?i ea deschise ochii ?n acela?i moment ?n care ochii de foc ai Haosului ap?rur? ?n fa?a ei, ?n timp ce, ?n spatele ochilor, se rotea ame?itor Gaura Neagr?. Asta o f?cu pe Genea s? se ridice ?i, cl?tinandu-se pe picioare, ?ncepu s? colinde bezmetic? pe sc?rile Palatului ?n timp ce gandul ei se ?ntoarse mult ?n timp, atunci cand avuse loc lupta dintre Genea ?i Mā?s?ar Kēlaksi.
***
??i aminte?te c? atunci cand l-a adormit pe Yggdrasil ?i ?ntunericul a pus din nou st?panire peste ?ntinsuri ?i ea se bucura de acel triumf, Genea auzi un vuiet enorm venind de undeva. Privi ?n jur, dar nu v?zu nimic. Dar totu?i vuietul cre?tea ?n intensitate ?i se auzea tot mai aproape ?i mai aproape.
Abia atunci Genea a ?n?eles c? acela era zgomotul foametei vidului, care amenin?a s? ?nghit? totul ?n jur, odat? ce nu mai era urm? de via?? acolo. De aceea a?tept? ?n timp ce ?ncerca s? ?n?eleag? de unde totu?i se sim?ea acea pulsa?ie amenin??toare ?i distrug?toare. ?n jur nu adia nicio boare de vant, la fel cum nu se sim?ea nimic venind de sus. Dar, curand, t?lpile Geneei sim?ir? cum stratul de aer de sub ale ei t?lpi ?ncepu s? vibreze, iar asta ?nsemna un singur lucru: curand gura vidului se va deschide larg ?i totul ?n jur va fi condamnat pieirii.
Ea se cutremur?, c?ci ?n?elese a ei gre?eal?: fusese avar?, dorise tot, dar acum era amenin?at? cu moartea. A?a c? decise s? lupte ?mpotriva vidului dac? voia s? tr?iasc?.
Unica ei ?ans? ?ns? era s? se hr?neasc? cu energie din locul din care Yggdrasil ??i umplea trupul cu serul vie?ii. A?a c? Genea se ?ntoarse ?n Paradis. Dar, atunci cand se apropie de Fantana Adev?rului, d?t?toare de via?? altor fiin?e, apa ei sec?, c?ci Genea nu avea dreptul s? bea din acea sfant? ap? ?i, prin urmare, energia ei era la fel limitat?.
Apoi se ?ntampl? inevitabilul: Cosmosul cr?p? brusc ?i, chiar ?n centrul lui, ap?ru o gaur? imens?, care se rotea ?n cerc la partea exterioar? ?n timp ce interiorul ei era asemeni unui gatlej, ?n form? de spiral?, asemeni unui coridor al lumilor care cobora pe trepte de parc? ar fi fost sc?ri. Iar acea form? spiralat? amintea cumva de van?toarea unei haite de lupi, care nu se abate de la a ei ?int? pan? cand n-o ?nvinge.
?i, odat? cu deschiderea acelei G?uri Negre, un vuiet de tobe ?ncepu s? bat? ?n?untrul ei. ?i, de parc? ar fi format un imens aspirator, aceasta ?ncepu s? atrag? ?nspre ea tot ce era prin preajm?: ?ntunericul, stelele vii ?i moarte, ?i chiar Paradisul era amenin?at cu pieirea.
Genea, care asistase ?mpietrit? la acea na?tere a G?urii Negre, ?opti ?n cele din urm? ?ngrozit?: ?Mā?s?ar Kēlaksi! Galaxia Mon?trilor aici, ?n Cosmosul Vie?ii ?i asta numai datorit? mie ?i a prostiei mele,” ?i ea se cutremur?, cu ?ntregul ei trup.
?ns? Genea ??i reveni rapid, c?ci nu era preg?tit? s? renun?e. De aceea, pentru a supravie?ui, ea decise s? construiasc? un imens Palat, pe ?apte nivele, chiar ?n centrul Paradisului, ?n spatele lui Yggdrasil, care era singurul ?n stare s? lupte ?mpotriva G?urii Negre, c?ci, chiar dac? copacul era adormit, puterea lui ?nc? persista ?n Cosmos, protejandu-l.
Genea ??i ?ncepu treaba, dar puterea ei era limitat?, c?ci, ?n absen?a cuiva care s? lupte ?mpotriva vidului, acesta lua via?? de la ea, iar Genea nu avea de unde umple golul l?sat ?n al ei suflet. Cu toate acestea ea se ?nc?p??an? s? triumfe ?i, pas cu pas, piatr? cu piatr?, puse temelia Palatului. Dar cand s? se apuce de ai lui pere?i, Geneei ?i veni o idee - de ce s? nu fac? ?i ea acela?i lucru ca vidul care furase via?? de la ea? A?a c? Genea, folosind parte a Magiei ei Negre, ?ncepu s? absoarb?, pu?in cate pu?in, energie de la Mā?s?ar Kēlaksi ?i, cat de curand, Palatul pe ?apte nivele fu ?n?l?at ?n toat? splendoarea.
The narrative has been stolen; if detected on Amazon, report the infringement.
Genea crezuse c? ca?tigase atunci, chiar ?i ?n fa?a imposibilului. Se ?n?elase ?ns?, c?ci aceea?i energie care o ajutase s? construiasc? Palatul ?i pe care ea o furase de la Gaura Neagr?, ?ncepuse s? lupte ?mpotriva ei, c?utand s? se ?ntoarc? la st?panul care o crease.
Astfel, Mā?s?ar Kēlaksi ??i deschise dintr-o dat? gatlejul imens ?i ?ncepu s? o trag? pe Genea spre al s?u hidos trup, ?n timp ce Genea atinse trunchiul lui Yggdrasil, cerandu-i ajutorul. Copacul sfant ?ns? continua adormit, iar a lui putere nu era de partea Geneei.
De aceea, cand mana ei alunec? complet de pe trunchiul lui Yggdrasil, Genea decise s? atace. Astfel un curent de aer negru fu aruncat ?nspre Mā?s?ar Kēlaksi ?i un val de magm? fierbinte fu apoi scuipat spre ea din gatlejul G?urii Negre.
Genea s?ri ?n l?turi, c?ci era cat pe ce s? fie f?cut? scrum de lav? ?i ?n?elese c? acea lupt? inegal?, dintre dou? femele ale Umbrelor, hidoase ?i fl?mande de putere, se va sfar?i doar atunci cand una dintre ele va disp?rea. De aceea, atunci cand Genea f?cea un pas ?n fa??, folosind ?ntreaga putere pe care o avea pentru a ?nchide Gaura Neagr?, era for?at? s? fac? apoi doi ?napoi, c?ci puterea pe care o luase de la Mā?s?ar Kēlaksi se tr?gea c?tre Gaura Neagr?, iar asta o f?cea ?i pe Genea s? se apropie cu pa?i rapizi de gaur?.
Apoi Mā?s?ar Kēlaksi ??i deschise larg por?ile gatlejului s?u cand sim?i victoria aproape. ?i, ?n momentul ?n care varful picioarelor Geneei atinser? pragul G?urii Negre, ea ?n?elese c? trebuie s? decid?: via?? sau moarte.
?i decise: ?n ultimul moment posibil. A renun?at atunci ?i, folosind ultimele puteri pe care le mai avea ?n al s?u trup, intr? ?n Palatul de Piatr? ?i ferec? u?a, chiar dac? asta ?nsemna s? fie ?nvins?, l?sand o pat? de ru?ine pe sufletul Cosmosului.
Astfel, ru?inat? ?i ?nvins?, Genea s-a ?ntemni?at pe sine ?n Palatul ei pe 7 nivele, unde s-a condamnat la dezolare, atunci cand a ?n?eles c? dac? continu? s? lupte ?mpotriva energiei d?t?toare de via?? a Universului, considerat de ea ca fiind un imposibil, va disp?rea ?n cele din urm?, de parc? n-ar fi existat vreodat? ?n aceast? lume.
Totu?i ?n?elese c? a f?cut alegerea potrivit? atunci, c?ci fuga nu ?nseamn? ?ntotdeauna ?nvingere: aceasta poate fi doar un suflu proasp?t ?nainte de b?t?lia final?. ?i ea avea dreptate, c?ci ultima ei speran?? r?mase a fi anume cel pe care-l adormise din prostie ?i l?comie, furandu-i parte din putere: Yggdrasil, deoarece puterea Copacului Sfant nu era adormit?. Dormea doar trupul s?u ?i lumina sufletului s?u care-l adusese la via?? pe Haos, ?i parte din acea lumin? ardea acum ?n pieptul Haosului, avand form? de inim?, luminand din nou nelimitatul Cosmos.
Atunci ?ns?, cand Genea a cedat ?n fa?a lui Mā?s?ar Kēlaksi, tot Yggdrasil a fost cel care a salvat lumea, c?ci serul vie?ii, ce curgea prin el, a trimis un val de energie d?t?toare de via?? spre Gaura Neagr?, for?and-o s?-?i ?nchid? por?ile ?i s? se ascund? ?n neanturi. ?i, v?zand asta, Genea a crezut c? e sc?pat? ?i a decis s? ias? din a ei ?nchisoare. Dar i-a fost imposibil, c?ci, atunci cand cedase ?n fa?a stelei Mā?s?ar Kēlaksi, ea renun?ase la tot ?i era doar o captiv? ?n propria sa ?nchisoare ?n acel moment.
?ns? r?ul din ea ??i deschise larg ochii ?i ea decise s? se r?zbune. A?a c?, atunci cand inima Cosmosului a dat Na?tere Haosului, Genea a pus ?n ochii lui focul inimii ei, for?andu-l astfel s-o numeasc? mam?.
Dar Haosul a e?uat la randu-i, fiind ?nvins de Eris ?i ea, la randul ei, a fost condamnat? la lini?te ?i supunere cand a fost ?ntemni?at? ?n Mā?s?ar Kēlaksi, cea mai rea ?i de temut ?nchisoare din cate exist?, c?ci anume acolo inculpatul ??i isp??e?te p?catele, ?nghi?it de propria-i promiscuitate ?i aceasta este ceva de care chiar ?i r?ului ?i este team?. Dar, chiar ?i a?a, ?nchis? ?i umilit?, ceva i-a dat lui Eris o s?man?? de speran??. Asta a fost anume inima ei neagr?, deoarece r?ul cunoa?te un alt r?u, ei se miros de departe ?i aceasta este ceva care aduce ?ntotdeauna nenorocire pentru tot ce ?i ?nconjoar?.
Prin urmare, fiind f?cut din m?runtaiele lui Mā?s?ar Kēlaksi, diamantul negru, care-i servea drept inim? lui Eris, a adunat putere, a ?nceput s? creasc?, ?n timp ce se hr?nea cu laptele negru al mamei lui ?i, cat de curand, o mic? poart? a fost deschis? ?n Gaura Neagr?. Astfel Eris a reu?it s? scape. Dar nu ea ?n persoan?, ci doar inima ei, sub forma unei mici comete negre. ?i, cu puterea luminii, ?i-a ascuns hidosul trup ?n Univers.
Dar totu?i acea fug? n-a r?mas neobservat?. Astfel, pentru tr?darea lui, pentru faptul c? a fost vis?tor doar pentru o clip?, Dike a fost trimis pe p?mant, acolo unde o nou? lume prindea form?, acolo unde nu era ?nc? nimic de care unul putea fi mandru ?i anume aceast? lume Dike trebuia s-o conduc?. Acolo el trebuia s? r?man? pan? cand acea lume ar fi fost total format?, pan? cand ar fi adus fructe pe acel p?mant, l?sand ?n locul lui un demn urma? de a-i duce mai departe ?nv???turile despre lupta dintre Bine ?i R?u, dintre Bun?tate ?i Pierdere, dintre Pace ?i R?zboi ?i numai atunci Dike ar fi avut libertatea s? se ?ntoarc? din nou ?n Cosmos, conducand ?nchisoarea Mā?s?ar Kēlaksi.
Astfel Dike a l?sat imensul Cosmos pentru micul P?mant, iar fratele lui Lodur a fost l?sat ?n locul lui s? o p?zeasc? pe Eris ?i de acum ?ncolo. ?i, de ce-i fusese lui Eris cel mai fric?, se ?ntamplase: ea se ?ntemni?ase pe sine pentru eternitate, c?ci dac? Dike era vis?tor ?i-i d?dea din cand ?n cand r?gaz s? respire, Lodur era diferit - el nu putea fi nicidecum ?nvins, el nu putea fi cump?rat sau supus, precum nimic nu-l putea for?a s?-l tr?deze pe Haos.
?i, cu venirea lui Dike pe P?mant, ?ncepu o nou? er? pentru fiin?ele vii, c?ci chiar dac? el suferise ru?inea de a fi alungat din Paradis avea ?n mintea sa un plan cum s? creeze unul pe P?mant. ?i, chiar dac? astfel el ?i-ar fi dat ?i ultima suflare, Dike era convins s? triumfe, ?n timp ce era la carma Regatului Rophion.